Tocmai am terminat de citit cartea "Fluturi" de Irina Binder si inca ma simt euforica, confuza si foarte fericita.
Doamne, e pentru prima data cind am plins atit de mult si am ris la o carte.
Era mare zarva pe internet cu acest titlu si nu-i intelegeam rostul, credeam ca e doar o fita, o moda, ca toti laudau cartea aceasta.
Dupa mult timp de ezitare a hotarit "sa-i dau o sansa". Eu, cea care mai ca ura lectura, din cauza presiunilor din liceu, care imi bagau cartile pe git, am ajuns sa stau nopti fara sa inchid un ochi, doar ca nu ma puteam dezlipi de acele pagini. Am citit mai bine de 10 ore fara sa rup farmecul acelor rinduri, doar citeva minute pentru nevoi vitale, si acelea aminate permanent.
Abia cind am vazut ca se lumineaza, am relizat ca nu am inchis un ochi. Nu simteam nici somn, nici cald, nici frig, nimic altceva decit o satisfactie sufleteasca enorma, coplesitoare.
Am incercat de citeva ori ca inchid totul si sa adorm, insa n-am reusit. Nu ma puteam opri din lectura.. parca eram vrajita, drogata... nu pot descrie acea stare in nici un fel. Abia pe la 9 jumatatea dimineata, rapusa de o durere ingrozitoare de cap si de o slabiciune, provocata de nesomn, am hotarit sa ma culc.
Am adormit foarte greu, iar in minte derulam pasaje, momente cu Irina si Robert, cu Luminita, cu dragostea pura in paralel cu posesivitatea lui Matei. Il uram pe Matei, pentru ca o facea pe Irina sa sufere. Il uram pe Robert, pentru ca nu lupta pentru ea.
Intr-un final am adormit, iar dupa citeva ore m-am trezit, am facut citiva pasi prin casa si iarasi m-am apucat de citit.
Am urmarit fiacare cuvint cu sufletul la gura, sperind ca Irina si Robert vor fi fericit si i-am invidiat, pentru dragostea pura ce ii lega. Am trait cu maxima intensitate fiecare sentiment descris in acea carte. Am plins ca un copil, lasasind rinduri de lacrimi sa-mi curga pe obraji. Am ris si m-am bucurat, alaturi de Irina, in momentele fericite. Am trait niste sentimente de nedescris si imi doream ca acele pagini sa nu se mai termine niciodata. NICIODATA!
M-am regasit de atitea ori in aceste rinduri....
Doamne, habar nu am ce scriu, mi-am pierdut coerenta gindurilor.., dar nu conteaza.
Stiu ca am invatat multe, am inteles ca trebuie sa iubesc si sa pretuiesc NECONDITIONAT.
..am redescoperit viata. Am invatat ca un singur loc de suflet te poate vindeca de orice rana sufleteasca si un om drag te poate rupe de toate grijile lumesti. Am invatat ca tot ce ne rezerva destinul, de fapt, organizam noi singuri, constient sau incostient.
Putini ma vor intelege tot ce am scris eu aici, dar nu-mi pasa.
MA DOARE-N COT DE GURA LUMII!
Vreau sa traiesc de parca fiecare zi ar fi ultima din viata mea. Si lacrimile, lacrimile le voi pastra pentru ocazii cu adevarat speciale, unice si fericite.
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgp207dNxm9FYl4ZqKyOJi6Yb61agxWBrnPj3frAB0tggOGu1EykQPTEXLP_U__bLYsscXx6Ery8augHJVw60ghGD602CQ7EdKF_1pBzZ0T4Yg_oWrRJkDh2wWXIL1A5vLVtMhD32nfeRJE/s1600/fluturi-in-stomac.jpg)
Fluturi....☺